Stela Enache - Vraja sărutului

Sărută-mă ca soarele ce apune
Înflăcărat și totuși potolit
Ca un arcuș ce alunecă pe strune
Chemându-mă cu glasul lui vrăjit

Sărută-mă ca luna nopții pale
Sărută-mă
Ce alungă de pe cer albaștrii nori
Sărută-mă
Ca roua ce se frânge în cristale
Sărută-mă
Și cade lin în cupele de flori
Sărută-mă

Sărută-mă ca raza ce răsare
Sărută-mă
Și limpezește cerul după ploaie
Sărută-mă
Fie curcubeul care arde-n zare
Sărută-mă
Și mi se furișează în odaie

Ca vântul care trece naripat
Prin crengile îmbrăcate-n verzi dantele
Sărutul tău sfielnic și curat
Să mă înalțe lin până la stele

Sărută-mă ca raza ce răsare
Sărută-mă
Și limpezește cerul după ploaie
Sărută-mă
Fie curcubeul care arde-n zare
Sărută-mă
Și mi se furișează în odaie

Sărută-mă ca soarele
Sărută-mă
Sărută-mă ca luna
Sărută-mă
Sărută-mă ca soarele

Sărută-mă ca luna nopții pale
Sărută-mă, sărută-mă
Ce alungă de pe cer albaștrii nori
Sărută-mă
Ca roua ce se frânge în cristale
Sărută-mă
Și cade lin în cupele de flori
Sărută-mă

Sărută-mă ca soarele
Sărută-mă
Sărută-mă ca luna
Sărută-mă
Sărută-mă ca soarele
Sărută-mă
Sărută-mă ca luna

Sărută-mă