Sofia Rotaru - Inimă, nu fi de piatră

Inimă, nu fi de piatră,
Că doar tu n-ai fost lăsată
Să vezi dorul cum mă poartă
Frunză-n vânt.

Inimă, nu fi haină,
C-ai și tu un pic de vină
Dacă n-am o zi senină
Pe pământ.

Inimă cu ochi ca mura
Și ca trandafirul gura,
Nu-mi da dragostea de-a dura,
Că-i pacat.

Inimă nu fi de gheață,
Fără zâmbet cald pe față,
Fără cântec, fără viață,
Doar oftat.

Doar de dragul tău
Răul mi-e mai rău,
Râsul mi-e mai rar,
Amarul mai amar.

Și tot suspinând ca omul,
O să mă usuc ca pomul
Ce-și dă frunzele
Pe două lacrime.

Inimă cu ochi de stele,
Eu ți-am dat buzele mele,
Tu le-ai ars ca pe surcele
Într-o zi.

Inimă,-mi găsesc eu cale
Chiar de schimb dealul în vale,
Și te las, inimă acră,
Și mă duc.

De trei primăveri,
De trei ierni și veri
De trei toamne-rând
Amar un alt gând.

Numele-ți rostesc întruna
Cât e soarele și luna
Totu-i pe pustii,
Că tu nu vrei să știi.

Inimă, nu fi de piatră,
Că doar tu n-ai fost lăsată
Să vezi dorul cum mă poartă
Frunză-n vânt.

Inimă,-mi găsesc eu cale
Chiar de schimb dealul în vale,
Și te las, inimă acră,
Și mă duc.

Inimă,-mi găsesc eu cale
Chiar de schimb dealul în vale,
Și te las, inimă acră,
Și mă duc.

De trei primăveri,
De trei ierni și veri
De trei toamne-rând
Amar un alt gând.

Numele-ți rostesc întruna
Cât e soarele și luna
Totu-i pe pustii,
Că tu nu vrei să știi.

[ Inimă, nu fi de piatră
Pentru că-n a vieții roată
O să-ți umble doru-odată
Cam năuc. ]

Inimă, nu fi de piatră,
Că doar tu n-ai fost lăsată
Să vezi dorul cum mă poartă
Frunză-n vânt.

Inimă de piatră seacă,
Poate dă Domnul să-mi treacă
[ Dorul vine, dorul pleacă, ]
Și te las, inimă acră,
Și mă duc.

Și mă duc!