Carla's Dreams - 413

Dar tu spui "E greu, mult prea greu",
Dar tu spui "E greu, mult prea greu",
Dar tu spui "E greu, mult prea greu",
Nu răspund...
Pânzele roşii ne duc în larg departe, departe, departe prin valuri,
Libertatea reală e cea-n care eşti la kilometri de maluri.
Fără cuvinte citeşte în ochi şi imn şi emblemă şi steaguri.
Nimeni de-aici nu se-nscrie-n eroi. Nici la noi, nici pe alte meleaguri.
Cele mai scumpe imagini create pe bani sunt mai goale decât goliciunea.
Cei ce cred în soartă şi stele degeaba îşi spun rugăciunea
Şi invers, pe revers revarsă din mers vers cu vers nota de plată
Nu pentru păcate, nu pentru rai, nu pentru iad, dar clar pentru eternitate... Nu?
Pentru senzaţii acum, pentru clipă.
Crezi în planuri mai mult de 50/50 înseamnă că crezi în risipă.
Risipa cumplită, reala şi tristă se-ntâmplă de "ieri" până "mâine",
Dacă minţi că n-o faci, dar alţii te cred - te minţi singur. Minciuna rămâne.
https://Versuri.ro/w/rhi7
413 zile după primul anotimp.
Nu ţin minte mult prea multe ca să pot să-ţi spun ce simt.
Multe s-au schimbat, dar eu tot sunt feciorul de ţărani,
Roata tot se-nvârte lent, lentrul greu bacovian.
Sniperi? Nu. Dar avem lunetă.
Avem metal în voci
Şi carne în dietă.
Măscărici autocritici!
Nu, nu te gândi, e mult prea devreme.
Poate-n altă zi? Altă zi - alte probleme.
Dar poate-atunci când se-aşează rugina pe umeri?
Dar poate-atunci când eşti beat şi crezi în trucuri? (Măscărici)
Gol rupt?
Dar înlocuit!
Cu aţe albe?
Cum am convenit.
Nu minţi cumva?
Nu, eu nu mint!
Şi unde te duci?
Nicăieri. Eu sunt.
...
413 zile după primul anotimp.
Nu ţin minte mult prea multe ca să pot să-ţi spun ce simt.
Multe s-au schimbat dar eu tot sunt feciorul de ţărani,
Roata tot se-nvarte lent, lentul greu bacovian.